BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

sâmbătă, 3 martie 2012

Cat de mult poti privi un copil jucandu-se? Pana cand are aripi, poate. Pana cand ai senzatia ca poate sa sape pamantul cu gheare uriase de tigru. Si totusi nu il privesti, pentru ca nu vrei sa te loveasca imaginatia prea tare peste ochi. O sa privesc cativa copii jucandu-se in jurul unui copac. O sa urce in copac eventual, si o sa vada lumea de sus. Or sa le creasca urechile lungi si cozi de cotofene. Or sa cante despre copacul in care stau. Crengile nu se rup, fiindca sunt copii, si au cozi de cotofene. Cotofenele adevarate zboara si se asaza incet pe umerii lor mici. Si croncanesc in limba lor zgomotoasa. Copiii cu urechi lungi si cozi impanate nu se tem, pentru ca inteleg totul. Ei stiu. Ei stiu ceva ce noi am uitat sa stim.